|
|
|
|
Barbati de care se feresc femeile
ZGARCITUL – Este cel mai rau dintre toti. Foloseste calculatorul pentru a fi sigur ca nota de plata de la restaurant a fost impartita in mod egal si este preocupat sa stie cine a baut mai mult. Daca cunoasteti pe cineva care se comporta astfel, avertizati-l ca-l paste singuratatea.
NEINGRIJITUL – Nu este vorba ca face combinatii vestimentare dezastruoase, ci de faptul ca nu acorda nici o importanta felului cum arata.
PROST-CRESCUTUL – Intra pe usa inaintea ei sau activeaza alarma automobilului inainte ca iubita sa fi apucat sa coboare.
HARTUITORUL – Are tot timpul tendinta sa imbratiseze si sa atinga persoana de langa el.
MOTOTOLUL – De-abia se hotaraste sa-si invite iubita in oras, de-abia ii atinge degetele mainii si se desparte de ea dandu-i un sarut delicat pe obraz, chiar daca este pentru a 10-a oara cand ies impreuna.
LIBIDINOSUL – Cand face cunostinta cu o femeie, nu se uita niciodata in ochii ei, ci privirea ii este fixata in decolteul ei.
BAIATUL-MAMII – incearca sa-si convinga consoarta ca o vizita la mama lui este cel mai incantator mod de a petrece week-end-ul.
VICTIMA MODEI – Se inconjoara de persoane care sa-l admire, ii place sa poarte inele cu pietre pretioase si ochelari de firma – nu la ochi, ci pe cap.
MIORLAITUL – Foloseste frecvent dulcegarii. La el totul incepe si se termina cu apelativele: “regina mea”, “grasuta”.
AVENTURIERUL – Lesinat dupa toate femeile, nu respecta pe nici una, fie ca e vorba de cea mai buna prietena a logodnicei lui, fie ca e vorba de nevasta colegului.
ESCROC SENTIMENTAL – Profita de sentimentele iubitei pentru a trage foloase personale.
|
Nu-ţi fie frică de critică
Fiecare învingător trebuie să aibă o atitudine corectă vizavi de critică şi să ştie că în anturajul său sunt permanent trei categorii:
- prima categorie are o atitudine critică;
- a doua categorie este indecisă şi nu întreprinde nimic;
- a treia categoria acceptă ideile şi proiectele.
Aceste trei grupuri le vei întâlni pe parcursul întregii vieţi, indiferent de marfa ta, serviciile tale, compania în care activezi sau personalitatea ta. Aşa sunt oamenii. Orice proiect sau idee, indiferent de domeniu şi calitate, trece prin trei etape de dezvoltare.
Prima etapă: zeflemeaua şi bătaia de joc. Nu eşti luat în serios şi cei din jur râd de ideile tale.
A doua etapă: critica. Zeflemeaua a trecut, deoarece au apărut primele succese. Acum, locul râsului este luat de critică. Această etapă poate fi concepută drept progres, fiindcă critica trebuie meritată.
A treia etapă: recunoaşterea. Dacă ai fost perseverent şi ai rămas fidel ideii tale, atunci critica încetează. Locul ei este ocupat de recunoaştere. Cu toate că criticii nu au dispărut, ei tac, deoarece sunt în minoritate.
Spre binele nostru, la fiecare etapă întâlnim cele trei categorii de oameni, descrise mai sus. Astfel, nu toţi ne vor critica. Este adevărat că printre ei vor fi şi persoane pe care ai mizat. Cu toate acestea, la fiecare etapă vor exista persoane care te vor susţine.
Nu există nici o excepţie pentru cele trei categorii şi cele trei etape. Întrebarea este care trebuie să fie atitudinea noastră. Adesea putem depista două extremităţi. Unii se îngrădesc, pentru a evita orice critică. În acest mod, se autolipsesc de şansa de a privi critic la lucruri şi de a învăţa. Alţii sunt doborâţi de critică de la bun început şi încep să aibă îndoieli faţă de acţiunile lor. Aceştia încearcă să-i împace pe toţi şi, în final, pierd încrederea în forţele proprii şi îşi trădează ideile. Este o artă să poţi găsi mijlocul de aur. Pe de o parte, nu trebuie să închizi ochii la critica constructivă. Suntem datori să recunoaştem greşelile noastre. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că greşelile ne însoţesc în permanenţă şi de aceea critica este inevitabilă. Astfel, critica trebuie folosită pentru dezvoltare şi învăţătură, dar nu percepută ca pe ceva tragic, care ar putea să ne oprească din drumul nostru. Între aceste două extreme nu existe frontiere bine trasate. De aceea, de fiecare dată este cazul de a analiza cât de constructivă şi argumentată este critica.
Învingătorii sunt capabili să ignoreze critica distructivă. Ei înţeleg că au în faţă un critic ordinar, care are o problemă. La fel, ei ştiu că există un anumit număr de persoane care permanent îşi bat joc de alţii, îi iau peste picior şi critică. Nu poţi să-i împaci pe toţi.
Doar noi decidem care este atitudinea noastră faţă de critică.
|
CUPLUL, în două cuvinte: COMPLEMENTARITATE ŞI COMPATIBILITATE
Se “ia” un băiat şi o fată, se adaugă atracţie, apropiere fizică sau comunicare consistentă, se presară momente frumoase, romantice petrecute împreună, se observă şi se bifează momentele de „AHA, are şi asta..., şi asta...” şi la final se adaugă TIMP „cât cuprinde”. Ei, şi toată mixtura va începe să crească sau va da înapoi.
Se spune că două dintre cele mai importante lucruri în viaţă sunt alegerea unei profesii şi alegerea partenerului. Influenţa acestora asupra întregii vieţi este enormă. Relaţia de cuplul este una dintre cele mai intens trăite relaţii, se investeşte emoţional, se fac compromisuri, se petrece timp împreună. Dar ce face ca un cuplu să meargă înainte, să evolueze?
Un factor ce ar putea contribui ar fi ca nevoile şi firea partenerilor să fie complementare, dar nu contradictorii. Un exemplu de nevoi complementare ar fi ca ambii parteneri să iubească ieşirile şi întâlnirile, doar ca el să fie mai timid şi ea mai deschisă, pe când în cazul nevoilor contradictorii, el preferă să stea acasă, pe când ea doreşte să fie constant în mijlocul prietenilor. Este important ca aceste diferenţe să fie conştientizate şi partenerii să decidă dacă vor putea trăi cu ele. Complementaritatea se observă încă de la început, ţine mai mult de modul obişnuit de a fi al fiecăruia, de a se comporta, de a acţiona, deci în mare parte de temperament.
Apoi, apare problema compatibilităţii ingredientelor, motivul cel mai adesea invocat atunci când o relaţie se sfârşeşte. Conceptul există de multă vreme şi este acceptat ca un adevăr fundamental într-o relaţie – unele tipuri de personalitate sunt compatibile, altele produc adevărate “explozii” (a se citi scântei, ) într-o relaţie.
Altfel spus, valorile şi preferinţele comune “sudează” un cuplu. Prin urmare atunci când relaţia ia sfârşit, cei doi pot ajunge la concluzia că s-au schimbat şi că nu au prea multe în comun (sau nici nu au avut). Pe de altă parte, proverbele de genul “contrariile se atrag” vin să susţină un punct de vedere contradictoriu, dar care ne conduce cu gândul la complementaritate. Deci care este adevărul? Este compatibilitatea elementul cheie într-o relaţie?
Ne dorim pe cineva cu care să împărţim totul, care să ne semene din punct de vedere emoţional şi nu numai, şi alături de care să ne petrecem restul vieţii într-o armonie deplină. Aici intervine din nou compatibilitatea, pentru că e general acceptat că numai două persoane compatibile pot trăi astfel.
Compatibilitatea nu este ceva pe care să-l ai. Nu e ceva cu care o persoană se naşte şi nici nu se descoperă peste noapte. Este mai degrabă ceva care se construieşte alături de partener (şi probabil că ţine mai mult de caracter), un proces continuu de negocieri, o atitudine alimentată de voinţa de a face ca relaţia să meargă.
Pe măsură ce relaţia evoluează, şi natura compatibilităţii dintre cei doi parteneri se schimbă, datorită dezvoltării fiecărui partener separat şi a relaţiei luate ca întreg. Dacă evoluează separat unul de altul, cuplul se va despărţi, iar dacă se vor dezvolta în acelaşi sens, cuplul se va consolida.
Complementaritatea şi compatibilitatea se simt şi se manifestă în interiorul cuplului, restul depinde de imaginaţia celor doi.
Badale Florin Sebastian
Psiholog
|
Lucruri pe care femeile le fac mai bine decât bărbaţii
Femeilor li se spune "sexul slab", deşi beneficiază de celebra intuiţie feminină şi fac multe lucruri mai bine decât bărbaţii.
Femeile conduc mai bine - Specialiştii sunt de părere că într-o casă bărbaţii sunt cei care aduc pâinea, dar femeile sunt cele care împart banii astfel încât să fie acoperite nevoile membrilor familiei. Ca pe vremuri, când ei mergeau la vânătoare, iar ele pregăteau vânatul.
Femeile au intuiţie - Un studiu efectuat de cercetătorii unei universităţi din Roma a stabilit că renumita intuiţie feminină e cât se poate de adevărată şi funcţionează în baza unor procese neurologice foarte precise. În creierul feminin, aşa-numitul "corp calos", cel care transferă mesajele de la emisfera stângă (care comandă) la cea dreaptă (care execută), este mai dens decât cel la bărbaţi, astfel că emisferele comunică între ele mult mai uşor. Cu alte cuvinte, o femeie poate să scaneze mai rapid ambele emisfere cerebrale, ajungând direct la o concluzie.
Femeile pot face mai multe în acelaşi timp - Orice femeie poate să-şi îndeplinească treburile de la serviciu şi, în acelaşi timp, să gândească o listă de cumpărături pe care le va face în drum spre casă. Poate să pregătească cina, să se uite pe temele copilului şi să calce cămaşa soţului. Toate în acelaşi timp. Explicaţia ştiinţifică e dată de faptul că bărbaţii nu au acces la ambele emisfere ale creierului la fel de uşor ca femeile. Astfel, bărbatul tinde să înainteze cu greu, trecând prin logica situaţiei pas cu pas, ajungând la o concluzie mai greu decât o femeie - care reacţionează ajutată de intuiţia feminină.
Femeile comunică mai bine - Un studiu a arătat că femeile spun în jur de 20.000 de cuvinte pe zi, în timp ce bărbaţii doar 7.000. Asta arată că femeile excelează în exprimare şi în menţinerea relaţiilor. O relaţie de cuplu nu poate rezista decât dacă cei doi parteneri se cunosc foarte bine, descoperă ce le place şi ce nu. Iar ca să ajungă în acest stadiu de cunoaştere, comunicarea este esenţială.
Femeile sunt mai interesate de relaţiile lungi - Şi asta se vede încă de la naştere, spun tot specialiştii, când fetele menţin contactul vizual mai mult timp decât băieţii. În plus, tot ele au încă de mici o memorie vizuală mai bună şi sunt de două ori mai receptive la vorbele mamei.
|
Nu pierde timpul cautand cadoul perfect
|
Viaţa mea.. e online??
Expresia “totul e la un clic distanţă” îşi schimbă din ce în ce mai mult înţelesul. Desigur partea frumoasă e accesibilitatea la resurse şi distrugerea unor limite care ne imobilizează. Ce rămâne după acestea? sau Ce vine la pachet cu acestea?
Nu poate fi ignorată influenţa reţelelor de socializare asupra comportamentului tinerilor. Dar diferenţa dintre un clic distanţă până la o informaţie dintr-o enciclopedie, şi un clic distanţă până la viaţa cuiva..e un lucru atât de mare…până acum s-au facut biblioteci online…de câtva timp se fac….comunităţi online…fiecare cu regulile ei şi cu farmecul ei (depinde cine îl descoperă). Şi fiecare element virtual capătă din ce în ce mai multă importanţă.
Astfel că omul trece treptat de la starea de vigilenţă la starea…online..în care reperele de timp dispar, valorile sunt diferite de cele din lumea reală şi distanţele se micşorează (iată ce lucru bun!). Complexitatea lumii din starea online variază şi e lasată la îndemâna utilizatorului. Până aici nimic neobişnuit sau nou.
Dar care e efectul lumii virtuale create pe o comunitate online sau într-un joc, asupra vieţii? Parte din rezulate încă nu se ştiu, pentru simplul fapt că fenomenul de viaţă online de acum ia amploare. Dar totuşi, încet apar unele ecouri: domeniul virtual nu este un loc unde doar se comunică, el devine o extensie, o prelungire a vieţii, şi chiar înlocuieşte treptat prezentul fizic. Fenomenele de dependenţă sunt foarte cunoscute, dar socializarea online devine o necesitate în grupurile de tineri..şi apoi, treptat, un obicei. Şi poate nu ar fi aşa o problemă de mare, dar se înlocuieşte treptat trăirea, emoţia, socializarea reală cu cea online, virtuală. Viaţa online este supusă unor sentimente , trăiri şi manifestări diferite şi poate îngreuna formarea de abilităţi de comunicare specifice interacţiunii faţă în faţă. Astfel că în viitor cafeaua se va bea online…din imposibilitatea psihică de a avea o relaţie directă.
Ecranul unui calculator te protejează şi poate să îţi ofere orice, poate să te transforme radical sau, în funcţie de caracterul şi educaţia fiecăruia, poate să te lase să fii acelaşi. Comoditatea vieţii online sugrumă viaţa reală plină de imprevizibil şi de trăiri intense, “marcate” de spontaneitate şi creativitate. Rămâne doar posibilitatea de a jongla cu nişte cuvinte sau de a oferi imagini planificate şi calculate, în care, chiar şi trăirile pot fi mimate sau mascate.
Efectele unei vieţi desfăşurate preponderent online se răsfrâng asupra sănătăţii psihice şi fizice. Echilibrul dintre socializarea reală şi cea virtuală, activităţile diverse în aer liber, mişcarea şi o viaţă emoţională echilibrată pot fi premisele stării de bine pe care ne-o dorim.
Badale Florin Sebastian
Psiholog
|
Te-a cerut de nevasta..si acum cauti rochia
|
Tu de cand nu ai mai facut miscare?
|
Cum să primești comenzi ca un profesionist
O comandă este o solicitare expresă a clientului care dorește să i se presteze un serviciu sau sa i se vândă un produs. Comanda este o veste bună pentru vânzător: un semn că urmează să primească bani. O comandă se poate primi sau se poate lua de la client. Recomandăm a doua variantă, comandă să fie luată în mod activ și profesionist. Modul activ de a lua o comandă este atunci când vânzătorul, în loc să aștepte comanda de la un client debusolat, nehotărât, nepriceput și neajutorat, îl asistă, îl ajută în procesul de decizie și formulare a comenzii astfel încât clientul să își maximizeze experiența de servire și să primească valoare mai mare pentru banii cheltuiți decât îi oferă concurența.
Puțini știu că în fața necesității de a comanda, clienții se simt neajutorați și încearcă un mare stres, acesta fiind o piedică puternică în fața despărțirii de propriii lor bani. Pentru a depăși aceste situații, vânzătorii profesioniști își ajută clienții să comande cu profesionalism și delicatețe. Ei dau atenție următoarelor aspecte:
Afișează disponibilitatea de a lua comenzi
De foarte multe ori, această disponibilitate se exprimă prin aceea că personalul care preia comanda scoate pixul și carnetul de comenzi și privește întrebător la client. Ar fi mai bine totuși să îi spună clientului „Când vă hotărâți, sunt gata să vă preiau comanda”, pentru a-i da clientului timp de gândire și a nu îl stresa suplimentar cu insistența de a comanda. Alteori în locul vânzării se pune un afiș sau un indicator pe care scrie: „Aici preluăm comenzile dvs.” sau „Comenzile se preiau până la ora 12,00”.
Pun la punct un sistem de preluare a comenzii cu interfețe multiple
Un sistem de preluare a comenzii cu interfețe multiple poate fi în plus sau în loc de modalitatea clasică de a prelua comenzi. Este genul de sistem pe care îl au unele firme care își automatizează interacțiunile cu clienții, prin telefon sau prin SMS, prin intermediul site-ului de Internet sau prin formularele pre - tipărite și trimise clienților în plic cu facturile. La fel fac magazinele online, firmele de telefonie mobilă sau firmele de marketing direct, care își distribuie oferta prin telefon sau corespondență. Să învățăm din experiența lor și să oferim clienților noștri posibilitatea de a comanda prin telefon, SMS, sau Internet.
Oferă clienților răspunsuri la întrebări
Dacă clientul adresează întrebări, e normal să i se răspundă. Vânzătorii profesioniști, însă, dau răspunsuri și la întrebări care nu au fost puse, ei cunoscând aceste întrebări din experiența celorlalți clienți. O întrebare a clientului descrie o nelămurire, o rezervă sau o temere a sa care, în ultimă instanță, reprezintă un obstacol între vânzător și decizia clientului de cumpărare (și banii săi). Vânzătorul trebuie să depășească aceste obstacole. El ar trebui, pe de o parte să stimuleze clientul să pună întrebări. Pentru aceasta, poate purta un ecuson cu o față zâmbitoare pe care scrie cu litere mari: „Răspund cu plăcere întrebărilor Dvs.!” Sau poate face acest lucru mult mai elegant alcătuind o listă de întrebări adresate frecvent și tipărind un pliant care să conțină răspunsurile la aceste întrebări, pe care să îl distribuie clientului laolaltă cu meniul, formularul de comenzi sau pe site-ul de Internet, alături de butonul de comenzi.
Fac sugestii clienților
Sugestiile pot să se refere fie la combinațiile unor elemente din ofertă care sunt asociate sau recomandate, sau pot să se refere la îndemnul de a încerca noi produse și servicii din ofertă. Vânzătorii profesioniști știu că cei mai mulți clienți sunt nepricepuți în a comanda, că au nevoie disperată de ajutor în combinarea diferitelor elemente de ofertă. Astfel ei le fac clienților sugestii de cumpărare prin care efectiv le spun clienților ce să cumpere iar clienții le sunt recunoscători. Pe de altă parte, atunci când clienții au deja o oarecare experiență de cumpărare, ei devin conservatori, preferând să cumpere produsele clasice pe care le cunosc. Aceasta este încă un obstacol pe care vânzătorii se străduiesc să îl depășească. Profesioniștii fac clienților sugestii de a încerca noi produse și servicii pe care le-au introdus în ofertă. Ei fac acest lucru în mod activ, după o procedură standardizată. Priviți, de exemplu, angajații de la McDonalds sau cei de la benzinării care fac clienților sugestii de a încerca noi produse și servicii de fiecare dată când clienții comandă ceva. Puneți-i și pe angajații dvs. să facă la fel.
Laudă clientul pentru decizia sa înțeleaptă de a comanda
Tuturor oamenilor le plac laudele. Clienții, care trec printr-un proces anevoios de decizie până la formularea comenzii, au nevoie la rândul lor de laude pentru performanța de a fi decis cea mai bună combinație. Puteți să îi lăudați spunându-le: „Cei mai mulți clienți nu știu sa comande. Se vede că dvs. sunteți cunoscător!” Numai că atunci trebuie ca dvs., vânzătorul profesionist, trebuie să fiți mai cunoscător decât cunoscătorul.
Mulțumesc clientului pentru comandă
Acest mic amănunt este foarte des uitat. Mulțumirile se pot adresa clienților atât la intrare, cât și cu ocazia comenzii, la servire, la plată, la plecare. Mulțumirile sunt un semn al aprecierii pe care o aveți față de client. Dacă cumva vă disprețuiți clienții, puteți încerca și alte variante: mulțumiți banilor clientului că intră în casa dvs. de bani, spunându-le: „Vă mulțumesc dragi bani că veniți la mine! De mult timp vă așteptam. Nu e locul vostru în portofelul acestui client. Veniți mai bine la mine, eu știu să vă apreciez valoarea.”
Lăsați loc de revenire
Mulți vânzători, din dorința de a smulge cu orice preț comanda de la client transmit mesajul: „Comandați acum ori niciodată!” sau „Ultima comandă!”. Dumneavoastră faceți în așa fel încât clientul să fie conștient că poate reveni asupra comenzii, că poate reveni cu o nouă comandă, sau că vă poate cere lămuriri suplimentare în urma comenzii. Un element important al comenzii clientului este certitudinea sa că poate îndrepta o eventuală comandă greșită sau nepotrivită. Anunțul „Marfa vândută nu se schimbă” arată că celor care vând le pasă mai mult de marfă decât de clienți. Continuarea sa neexprimată este „… dacă ați fost atât de neinspirat să cumpărați de la noi”. Vânzătorii profesioniști oferă clienților certitudinea că pot reveni asupra comenzii dacă au formulat-o greșit la prima încercare.
Dorin C. Coita
|
Obstacole care nu te lasă să atingi potenţialul maxim
Lipsa de încredere în noi înşine - Studiile arată că toţi cei care ating culmile succesului au o încredere nelimitată în forţele proprii. Ei ştiu că au calităţi deosebite şi sunt decişi să le pună în valoare neîntârziat. Asta nu înseamnă neapărat că sunt aroganţi, narcisişti sau încrezuţi. Dimpotrivă, sunt autocritici şi se străduiesc din ce în ce mai tare să facă tot ceea ce îşi propun pentru că sunt conştienţi tot timpul că pot mai mult. De aceea, gândiţi-vă bine care sunt calităţile voastre speciale, punctele forte şi străduiţi-vă să vi le dezvoltaţi în permanenţă.
Lipsa unor ţinte clare - Este foarte greu să progresezi dacă nu urmezi un drum drept, către o ţintă bine definită, şi dacă rătăceşti pe căi lăturalnice. Cei care se bucură de succes ştiu exact unde trebuie să ajungă şi ce paşi trebuie să facă până acolo. Sigur că poţi fi flexibil şi poţi regla viteza cu care te îndrepţi spre ţelul tău, câtă vreme ştii ce vrei foarte clar. De exemplu, dacă urmăreşti să ajungi preşedintele companiei în care lucrezi, atunci ai nevoie de profesionalism, responsabilitate, ingeniozitate şi seriozitate, iar după ani de muncă, teoretic, vei reuşi să îţi atingi scopul propus, după ce petreci ceva timp pe fotoliile de şef de birou, apoi de serviciu, de divizie şi de vicepreşedinte.
Te simţi prea bine în poziţia în care eşti acum - Odată ce ajung într-o poziţie confortabilă, mulţi dintre noi decid că e prea bine şi prea "cald" în acest loc, aşa că nu mai e nevoie de un efort suplimentar pentru a urca mai sus. "Ce rost are?" se întreabă aceştia, mulţumindu-se să rămână în rutina zilnică. Atunci de ce se mai plâng că sunt nemulţumiţi că nu îşi pun în valoare, în întregime, propriul potenţial? Asumaţi-vă riscuri, părăsiţi colţul în care aţi decis să vă "relaxaţi" şi ieşiţi din zona de confort, fără a vă teme de ceea ce urmează. Dovediţi că sunteţi puternici şi că vă străduiţi să evoluaţi în permanenţă.
Lenea, bat-o vina... - Nu e suficient să ne dorim să atingem nişte ţinte şi să ne stabilim strategii, mai trebuie să şi acţionam în acest scop. Ei, bine, aici se încurcă cei mai mulţi dintre noi. De exemplu, dacă eşti un scriitor talentat şi îţi propui să câştigi Premiul Nobel, scrii suficient de mult pentru a-ţi atinge scopul? Te străduieşti să publici, să devii cunoscut? Lupţi cu editurile nepăsătoare, ieşi din listele de aşteptare şi baţi la toate uşile până când volumele tale ajung în vitrinele marilor librării? Oricât de geniali au fost, marii sportivi, marii artişti şi minţile luminate ale lumii au muncit intens pentru a lăsa ceva în urma lor.
Separa ce e important de detaliile nesemnificative - Nu îţi pierde timpul cu prostii şi nu folosi nimicurile zilnice pe post de scuze. Dacă îţi doreşti cu adevărat să dai 100% din tine trebuie să discerni foarte bine între ce este important şi ce nu în programul tău zilnic. Învaţă să spui "NU", elimină tot ce te ţine pe loc şi acordă mai mult timp scopului pe care ţi l-ai propus. Dacă eşti convins că în câţiva ani poţi câştiga medalia de aur la patinaj la Jocurile Olimpice, nu te mai implica în alte activităţi paralele, las-o mai uşor cu întâlnirile amoroase şi antrenează-te, antrenează-te, antrenează-te!
Familia, un sprijin nu o piedică - Oricât de mult ţi-ai iubi familia, trebuie să fii nemilos şi să stabileşti cu precizie cât timp îi dedici ei şi cât dedici atingerii scopului pe care ţi l-ai propus, poate vrei să rămâi în istoria medicinei ca fiind cel care a descoperit leacul împotriva unei maladii. Nu spune nimeni că trebuie să te rupi total de cei dragi, dar pentru scopul nobil pe care ţi l-ai propus trebuie să ştii să faci sacrificii. Iar într-o bună zi, cei dragi îţi vor mulţumi şi vor fi mândri de tine!
|
Cauti un service profesional pentru masina ta?
|
Da viata locuintei tale !!
|
Semnătura iţi dezvăluie personalitatea?!
A te semna înseamnă a te individualiza folosindu-te de cuvintele care iţi sunt cele mai dragi şi familiare. Semnăturile, spun experţii in grafologie, ne reprezintă mai mult decât ne dăm seama. În ele stă scrisă adevărata personalitate a unui om. Iată cele mai importante semnificaţii ascunse în semnătura de mână:
- Dacă iscălindu-şi semnătura persoana respectivă îşi accentuează numele de familie, acest fapt semnifică un ataşament profund faţă de familie şi valorile familiale precum şi o usoară dependenţă faţă de acestea.
- Semnăturile formate din iniţiala numelui şi numele de familie întreg sunt marca unei personalităţi pragmatice şi realiste, însă preocupate şi de aspectele spirituale ale vieţii. Scopul său în viaţă este împlinirea, împlinirea atât pe plan profesional, cât ţi pe plan social sau personal.
- Dacă în semnătură caracterele sunt mai mici decât de obicei, înseamnă că eşti o persoană schimbătoare, dependentă de ceilalţi şi de împrejurări, căreia îi este greu să iasă în evidenţă din cauza lipsei de încredere în sine.
- Pe de altă parte, prenumele scris cu litere mai mari decât restul cuvintelor scrise de acelaşi autor denotă o personalitate narcisistă şi egocentrică, orientată mai mult asupra propriei persoane.
- Dacă literele semnăturii sunt identice cu restul literelor scrise de o anumită persoană, mai mult ca sigur că persoana respectivă este o persoană calmă, sinceră şi stabilă care nu încearcă să fie ceea ce nu este. Secretul echilibrului sau? Impacarea cu sine...
- Semnele de la sfârşitul semnăturii constituie şi ele un indiciu care ne poartă pe urmele caracterului real al unei persoane. Punctul care însoţeşte semnătura indică o persoană interiorizată, exagerat de precaută, preocupată să evite evenimentele în loc să le traiască.
- Linia de la sfârşitul semnăturii este şi ea un indiciu al lipsei de încredere în sine şi în cei din jur. Pe de altă parte, o semnatură care se finalizează în linie şi punct tradează o persoană impulsivă, agitată, cu tendinţe spre agresivitate.
- Înclinarea numelui în sus indică o personalitate a cărei acţiuni sunt centrate înspre viitor şi înspre lucrurile inedite pe care le aduce acesta.
- O semnatură orientată în jos denotă o persoană care nu se poate desprinde de trecut, o persoană orientată spre fapte şi întâmplări care au avut loc.
- Persoanele care işi semnează numele în linie dreaptă, fără a-l înclina, sunt persoane realiste şi practice care trăiesc pentru a se bucura de tot ceea ce aduce prezentul.
|
Cum sa retii numele persoanelor...
Amintiţi-vă cum, în şcoală, învăţătoarea ne punea pe toţi într-un cerc şi ne ruga să ne spunem numele şi un animal a cărui denumire începe cu prima literă din numele nostru. Ce bine ar fi dacă am putea juca acest joc şi când suntem adulţi, pentru a memora mai uşor numele persoanelor noi pe care le întâlnim zi de zi. Abilitatea de a memora numele celor pe care îi întâlnim este benefică atât în situaţiile sociale, cât şi în carieră. Din fericire, există câteva tehnici de îmbunătăţire a memoriei, care ne vor ajuta să le reţinem mult mai uşor:
1. Fii atent atunci când ţi se prezintă cineva. După câteva minute, când ai să te întâlneşti iarăşi cu persoana respectivă, repetă-ţi în gând numele ei. În cazul în care l-ai uitat, vorbeşte din nou cu acea persoană şi întreab-o iarăşi cum se numeşte.
2. Scrie undeva, de trei ori, numele persoanelor noi pe care le-ai cunoscut în ziua respectivă şi încearcă să-ţi aminteşti figurile lor. E bine să faci acest lucru cât mai repede posibil după ce ai cunoscut pe cineva.
3. Întreabă cum se scrie un nume dificil sau uită-te atent la modul în care este scris numele persoanei respective pe cartea sa de vizită, în cazul în care îţi este oferită una. Dacă ştii cum se scrie un cuvânt şi ţi-l imaginezi în minte, îl vei reţine mult mai bine.
4. Asociază un nume cu un cuvânt comun pe care ţi-l aduci aminte uşor.
5. Încearcă să faci o asociere între numele persoanei şi hobby-urile sau munca sa.
|
Gratuit Gratuit Gratuit
Profita acum de posibilitatea inscrierii absolut gratuite a firmelor, afacerilor, produselor sau serviciilor.
E foarte simplu. Se acceseaza sectiunea INSCRIERE si urmarind pasii va puteti inscrie ca persoana juridica sau fizica. Veti avea numai avantaje.
|
|
|
|